Potrivit unui reportaj realizat de CNN, eliminarea ecranelor și înlocuirea acestora cu lectura, în perioada formativă de la naștere până la 5 ani, impulsionează dezvoltarea cognitivă a copiilor. Știam cu toții acest lucru, acum însă știința ne arată niște imagini uimitoare.
Așa arată creierul unui preșcolar căruia i se citește. Zonele roșii din imaginea scanată arată o creștere în organizarea substanței albe din zonele din creierul copilului responsabile de limbaj, citire și scriere, adică cele care vor sta la baza procesului de învățare în școală.
Așa arată creierul unui preșcolar care petrece în medie 2 ore pe zi jucându-se la diverse tipuri de ecrane. Culoarea albastră din imagine arată o subdezvoltare și dezorganizare a substanței albe în aceleași regiuni din creier responsabile de sprijinirea învățării în școală.
Ambele imagini au fost făcute în cadrul unor studii recente realizate de Centrul de cercetare al Spitalului de Copii din Cincinnati. Sunt primele studii care oferă dovezi neurobiologice ale beneficiilor lecturii, dar și pericolele potențiale cauzate de timpul petrecut la ecran pentru dezvoltarea creierului copiilor.
De ce este importantă substanța albă?
Ambele studii au folosit un tip special de MRI (imagistică cu rezonanță magnetică) pentru examinarea substanței albe la 47 de copii sănătoși cu vârsta cuprinsă între 3 și 5 ani care nu începuseră să meargă la grădiniță.
Substanța cenușie a creierului conține majoritatea celulelor creierului care îi spun corpului ce să facă. Substanța albă este constituită din fibre, distribuite în general în fasciculi, care formează conexiunile dintre celulele creierului și restul sistemului nervos.
Dezvoltarea și organizarea sporită a substanței albe este esențială pentru abilitatea creierului de a comunica între diferitele părți ale sale, mărind funcționalitatea sa și abilitatea de a învăța. Fără un sistem de comunicare bine dezvoltat, viteza de procesare a creierului scade și învățarea are de suferit.
„Copii se nasc cu cel mai mare număr de neuroni pe care-l vor avea în viață, ca o coală albă”, declară dr. John Hutton, pediatru și cercetător la Clinica din Cincinnati. „În funcție de tipul de stimulare care i se acordă copilului – i se vorbește, este ținut în brațe, plimbat afară, i se citește – conexiunile dintre acești neuroni sunt întărite.”
„Și chiar dacă creierul se poate schimba și învăța la toate vârstele, este mult mai eficient în primii cinci ani de viață. Iată de ce aceste experiențe din copilăria timpurie sunt atât de importante.”, a adăugat el.
Lectura creează nu doar imagini frumoase ale creierului
Pe lângă scanarea creierului, copiilor examinați li s-au oferit și teste cognitive. Copiii care stăteau la ecran mai mult de 1 oră pe zi au prezentat competențe de citire și scriere mai slabe, o abilitate mai scăzută de a folosi expresiv limbajul și o abilitate redusă de a numi rapid obiectele.
Pe de altă parte, copiii cărora li se citeau frecvent cărți au avut rezultate mai bune la testele cognitive. Totodată, timpul petrecut la ecran împiedică nu doar cititul, ci și jocurile cu diverse jucării, jocurile care utilizează imaginația sau timpul petrecut afară, astfel dăunând activităților care ar avea un beneficiu asupra diferitor părți ale creierului și care nu sunt direct legate de lectură.
Ce tip de lectură este cel mai important?
„Lucrul care părea să conteze cel mai mult, cel puțin în baza acestei cercetări, este simpul fapt de a realiza activitatea de lectură cu copilul în mod regulat. Asta elimină multă presiune de pe umerii părinților de a găsi cartea perfectă. Doar continuă să-i citești într-un mod iubitor și consecvent.”, a adăugat Hutton.
Cum să-i citești copilului tău de vârstă preșcolară
Nu există un mod „perfect” de a-i citi copilului tău, cred experții. Dar cercetările oferă câteva sfaturi cu privire la ce funcționează mai bine pentru a-l implica și ademeni pe copilul tău să-i placă lectura și cărțile.
Institutul Național pentru Alfabetizare (The National Institute for Literacy) a realizat în acest sens o serie de sugestii bazate pe cercetări:
- Începe să vorbești cu copilul de la naștere și răspunde-i încercărilor sale de a vorbi.
- Cântă-i cântece cu alfabetul.
- Sprijină-l să-și folosească imaginația și să inventeze istorioare – pune-i multe întrebări despre acele istorioare inventate.
- Alege cărți cu personaje interesante – nu-ți fie frică să faci jocuri de rol cu diferite accente și voci pentru a prezenta personajele.
- Îndeamnă-l să-ți arate imaginile și cuvintele și să le repete.
- Cel mai important – petrece acest timp cât mai plăcut!
